Logosul divin şi unitatea creaţiei într-o lume secularizată

Abstract

În peisajul cultural european întâlnim trei concepţii cosmologice. Prima dintre aceste cosmologii, de inspiraţie filozofică, se bazează pe existenţa a două lumi diferite, una inteligibilă, considerată ca suflet sau raţionalizare a universului şi alta sensibilă, ca substanţă sau materie a universului, care au exercitat o mare influenţă asupra creştinismului. Atâta vreme cât aceste două lumi şi-au păstrat centrul lor de gravitate în Dumnezeu, creştinismul a creat valori culturale, artistice sau literare, de mare elevaţie spirituală, care fac gloria culturii europene. Dar adesea, aceste două lumi au fost disociate între ele sub impactul gândirii antice, care a obligat spiritualitatea creştină să oscileze între platonism şi aristotelism.