Posibilitatea interpretării fenomenologice a experienţei religioase

Abstract

Arătam, în altă parte, că cea mai importantă învăţătură a interpretării date de Heidegger criticismului kantian este aceea că „fenomenele sunt existentul însuşi“ şi că filosofia lui Kant încearcă să întemeieze mai bine lumea reală, aşa cum se înfăţişează ea pentru noi. Această limitare atât a cunoaşterii, cât şi a fiinţei la fenomene nu ar trebui să aibă consecinţe sceptice în ceea ce priveşte posibilităţile de cunoaştere ale raţiunii. Kant arată că scepticismul a avut drept origine lipsa de supraveghere pe care trebuia să o exercite raţiunea în metafi zică. În obiectivul pe care îl are critica, acela de a supraveghea graniţele raţiunii a cărei folosire este limitată doar la experienţa posibilă, Kant nu vede o scădere a demnităţii conştiinţei.