Preocupări patristice în teologia ortodoxă actuală

Résumé

Patristica este „calea nouă şi vie“ a Sfintei Tradiţii (Evrei 10, 20), este Legea duhului „scrisă pe tablele de carne ale inimii“ (II Cor. 3, 3), Legea învierii duhovniceşti - precum cea a fi ului risipitor, din moartea ţării îndepărtate, străine şi vrăjmaşe cu Dumnezeu (Lc. 15,32); Legea „oilor“ lui Dumnezeu care nu sunt din „staulul“ cel vechi (Ioan 10, 16), dar pe care Păstorul cel Bun le adună, astfel încât „să audă glasul Lui“ (Ioan 10, 10). Patristica are caracteristica plinirii Legii vechi a literei în Hristos prin Legea nouă a harului desăvârşirii. „Calea nouă şi vie“ este însă mai profundă decât cea a Legii vechi, care din cauza înfricoşării a fost numită „robie“, ceea ce nu însemna lepădare de sine a omului celui vechi, singura cale a dăruirii de sine şi a desăvârşirii în Hristos, în Care s-a împlinit profeţia: „Rămăşiţa care va fi va prinde rădăcini în jos şi va aduce roade în sus“ (Is. 37, 31). Aceste „roade“ sunt comori ale Împărăţiei lui Dumnezeu (Mt. 6, 20). Acestea erau semnele venirii Împărăţiei lui Dumnezeu în Hristos.